Home | Bioinformatica | Cuprins | Secţiuni | Generalităţi

 

Generalităţi

Ce este bioinformatica?
De ce este necesară bioinformatica?
Despre ce este vorba?
Proiectul Genomului uman
Despre istoria Bioinformaticii
Bioinformatica la ora actuală

Secţiunea următoare =>

 

Proiectul Genomului uman

    Proiectul Genomului uman este o cale de a explora celulele corpului nostru.

    Aproape toate celulele noastre (celulele musculare – care ne fac să zâmbim, celulele creierului – care percep umorul şi lucrurile ce ne înconjoară, celulele ochilor noştrii – care captează informaţia optică şi o transmit creierului) conţin un set complet al genelor noastre: GENOMUL.

    Dacă am putea călători în interiorul corpului nostru, într-o celulă, am vedea 23 de perechi de cromozomi împachetaţi într-un nucleu. Fiecare cromozom conţine o lungă spirală de ADN (DNA) (asemănătoare unei scări).

    Dacă ADN-ul din toţi cromozomii unei celule ar fi desfăşurat şi pus cap la cap s-ar obţine un şir de atomi a cărui lungime ar atinge aproximativ doi metri.

    Dubla spirala a ADN-ului conţine patru tipuri de blocuri de construcţie (notate A, T, C, G). Un A se împerechează întotdeauna cu un T şi un C cu un G. ADN-ul codează cu doar patru litere informaţia necesară pentru a face fiecare parte a corpului nostru. Fiecare dintre sutele noastre de gene codifică o anumită parte.

    Molecula p-ARN (RNA-preliminaries) copiază informaţia unei gene într-o moleculă mesager: ARN-mesager, notat mARN (mRNA). Blocurile de construcţie ale mARN şi ADN se numesc baze. Bazele unei secvenţe de ADN specifică ordinea bazelor unei secvenţe de mARN. ADN-ul stă numai în interiorul nucleului. mARN călătoreşte în citoplasmă. Acolo, o maşină de făcut proteine numită ribozom poate citi mARN pentru a face o anumită proteină.

    Fiecare trei baze a mARN codifică un aminoacid. Proteinele sunt făcute din aminoacizi. Molecula tARN (transfer RNA) traduce limbajul ADN şi mARN în limbajul proteinelor. Molecula tARN aduce aminoacidul potrivit şi ribozomul îi leagă împreună construind astfel proteina.

    Proteinele sunt lucrătorii. Unele formează structurile (precum tendoanele şi părul), altele procesează informaţia ce ne atinge simţurile (prin lumină, pipăit şi miros, de exemplu), controlează reacţiile chimice şi poartă mesaje între celule.


© Cornel Mironel Niculae @fizica.unibuc.ro, 2003-2009, 13-Nov-2009